Canon 6D, premiantul TIPA, testat pe larg la Cluj

Prin amabilitatea Foto Hobby Shop Cluj, am avut ocazia de a testa timp de jumătate de oră un superb Canon 6D, aparatul recent premiat de TIPA drept cel mai bun DSLR expert (aspect pe care l-am menționat într-o postare anterioară).

Un DSLR full-frame cu o rezoluție de 20,2 MPx, dotat cu receptor GPS și un modul wireless și cu o sensibilitate ISO de maximum 25600 (extensibilă la 102400) și cântărind 770 grame, Canon EOS 6D este un aparat care se adresează în special fotografilor entuziaști care doresc să treacă la un nivel de performanță superioară celei oferite de aparatele cu senzor APS-C, evitând însă modul de utilizare mai laborios de pe modelele profesionale, sau greutatea excedentară a acestora.

Ce mi-a plăcut este că aparatul a fost gândit pentru ușurință maximă în utilizare, comenzile cele mai uzuale putând fi găsite rapid chiar de cineva nefamiliarizat cu gama Canon (în afară de o "săpunieră" A1100IS, pe care o dețin din 2010, am butonat Canon-uri doar în sesiunile de testare, în rest eu fiind obișnuit cu DSLR-urile companiei rivale, Nikon - dețin un D90 și un D3100, am avut un D70, iar recent am achiziționat un SLR pe film, F60, despre care ați putut citi în precedenta postare).

Astfel, din primele momente am putut controla sensibilitatea ISO, timpul de expunere și diafragma (chiar dacă rotițele au o altă amplasare decât pe Nikon, principiul este fundamental același) și am ales să fotografiez în formatul RAW+JPEG. Spre deosebire de al meu D90, am observat că sunt disponibile mai multe opțiuni pentru salvarea fișierelor RAW - inclusiv posibilitatea aplicării unei comprimări a acestora. Întrucât doream calitatea maximă disponibilă, am ales compresia minimă - la care un fișier RAW (cu extensia CR2, specifică pentru Canon) ocupă între 21 și 25 MB. Citirea indicațiilor exponometrului încorporat mi s-a părut o idee mai dificilă decât pe D90-ul meu, însă oricum cu timpul vom avea mai mare încredere în propriul ochi decât în acesta.

Am pornit apoi la fotografiat, în scopul obținerii unei imagini cu tema "Unicitate", ce trebuia trimisă ca parte a concursului "Fotomaraton", organizat de cei de la Foto Hobby Shop Cluj. O condiție a concursului era utilizarea unui obiectiv fix și neaplicarea niciunui crop imaginii finale, trebuind astfel să fac "zoom cu pasul", pentru a obține încadrările dorite.

Pe de altă parte însă, am avut ocazia de a testa și noul obiectiv pancake de 40 mm, f/2,8. Cântărind doar 130 grame și cu o lungime impresionant de scurtă, de doar 22,8 mm, acest obiectiv fix este ideal pentru fotografia urbană, pentru acele situații când dorim mobilitate maximă și un profil vizual cât mai discret. Cu un unghi de cuprindere de 57,3 grade, acest obiectiv oferă o perspecitvă suficient de largă pentru majoritatea situațiilor, neîndepărtând însă subiectul prea tare, precum ultra-wide-urile. Focala este, într-adevăr, puțin mai scurtă decât cea standard de 50 mm, atât de îndrăgită de pasionații fotografiei clasice, pe film, datorită redării naturale a proporțiilor, similară celei avute de ochiul uman, însă este apropiată de cea de 35 mm - ce are unghiul de cuprindere similar privirii cu un singur ochi.

Avem astfel de-a face cu o medie destul de avantajoasă, pentru majoritatea situațiilor de fotografiere. Uneori am simțit totuși nevoia unui unghi mai larg - aspect ce poate fi însă ușor remediat prin atașarea unui convertor wide, datorită faptului că obiectivul de 40 mm are filetul pentru filtre de 52 mm, similar majorității obiectivelor de kit.

Obiectivul se mișcă rapid și focalizează precis - chiar dacă nikonistului din mine i-a luat ceva până să se obișnuiască cu sistemul de focalizare de pe Canon - și mărturisesc că aș mai avea de lucru la acest aspect. Ce mi s-a părut însă interesant a fost faptul că, spre deosebire de obiectivele de la Nikon, unde focalizarea manuală se realizează pur mecanic, pancake-ul dispune de un mecanism servoelectric, inelul controlând practic motorul de focalizare. Ca avantaj, am constatat un control mai gradual, util pentru o punere la punct precisă - observabilă în special în modul Live View (deși cel puțin în timpul avut la dispoziție, nu am găsit o modalitate de a mări sectorul din dreptul punctului de focalizare ales, ca pe Nikon-uri... e drept că nu am dorit nici să pierd prea mult timp cu căutarea).

Per total, pot spune că mi-a plăcut 6D-ul și deși mă îndoiesc că îmi voi permite prea curând să dau peste 8000 lei pe un aparat de fotografiat, nu neg că testul m-a făcut să îmi doresc unul .

Puteți mai jos vedea câteva imagini, convertite din formatul RAW CR2, specific Canon, cu UFRAW (singurul program suficient de nou și gratuit capabil a le deschide).