Nikon D3300 - micuțul DSLR entry-level, testat la Cluj

La nici zece luni de la lansarea DSLR-ului pentru amatori D3200, în ianuarie 2014 cei de la Nikon au revenit cu un nou model, destinat aceluiași segment de piață, D3300, acesta fiind disponibil, începând de spătămâna trecută, la toți distribuitorii companiei japoneze. Astfel, prin amabilitatea Foto Hobby Shop Cluj, am avut ocazia de a testa îndeaproape noul Nikon D3300, cu la fel de nou-lansatul obiectiv kit 18-55 mm f/3,5-5,6 VR II.

De la primul contact, apărățelul dă senzația unei jucării mici și drăguțe - la cele 460 grame ale sale, e cu doar 53 grame mai greu decât cel mai mic DSLR APS-C produs vreodată, Canon 100D - fiind astfel numai bun de luat în vacanță sau într-o ieșire în natură.

E de apreciat faptul că producătorul a abandonat tendința "struțocămilească" specifică D3100, un aparat făcut să arate profesional în ochii necunoscătorilor, dar pe care fotografii cu experiență îl luau în derâdere. Acum, lucrurile vor fi mult mai clare: Nikon D3300 e un aparat pentru începători, intenționat ca un prim DSLR, numai bun pentru a desluși tainele meșteșugului și artei fotografiei.

Întreg design-ul e gândit pentru simplitate maximă: meniurile abundă în elemente grafice sugestive, iar ecranul principal, accesibil după cum ne-am obișnuit, prin apăsarea butonului Info, permite configurarea rapidă a principalilor parametri implicați în realizarea unei fotografii: modul de focalizare, sistemul de măsurare a expunerii, rezoluția și calitatea imaginii, sensibilitatea ISO și compensarea expunerii, toate sunt disponibile direct din ecranul principal.

(Desigur că un fotograf experimentat va prefera să poată folosi butoane dedicate pentru configurarea acestor parametri, evitând căutarea în meniuri, însă acest lucru vine după acumularea unui anumit grad de experiență; fotografii aflați la început de drum vor aprecia intuitivitatea meniului, gândit a fi cât mai ușor de învățat. Din păcate însă, pare-se că simplificarea a mers un pic prea departe, dispărând posibilitatea vizualizării histogramei fotografiei curente prin apăsarea săgeților sus-jos; e însă cel mai probabil ca funcția să fie ascunsă undeva în meniuri și doar să nu fi avut timpul pentru a o descoperi).

Spre deosebire de mai vechiul D3100, a dispărut levierul pentru selectarea modului cadru unic/rafală/temporizator, însă - lucuru îmbucurător - D3300 dispune, la fel ca D90/D7000/D7100, de senzorul pentru telecomanda cu infraroșii ML-L3, putând fi declanșat fără să riscăm a-l mișca, atunci când folosim timpi lungi de expunere. În schimb, alte funcții mai avansate, precum intervalometrul, au rămas în continuare rezervate modelelor de clasă medie și superioară.

Comparând vizorul optic al D3300-lui cu D90-ul meu, am avut senzația că e mai mic și mai întunecos - lucru confirmat de specificațiile tehnice: factorul de mărire e de 0,94x pe D90, față de doar 0,85x pe D3300 (care e totuși mai mare decât cei 0,8x de pe D3200, sau 0,78x pe D3100). Pe de altă parte, ecranul LCD ne încântă cu cei 921 kilopixeli ai săi, similari D90-ului, oferind o rezoluție de patru ori mai mare decât ecranul vechiului model pentru începători, aflat încă pe val datorită prețului convenabil, D3100.

Dincolo de aparențe, când vine vorba de performanța pură, lucrurile se schimbă: sloganul micuțului automobil citadin Tico, micul gigant, s-ar potrivi de minune și pentru Nikon D3300. Deși e un aparat mic, compact și ușor pentru un DSLR, calitatea imaginii nu lasă deloc de dorit. Din contră, dacă la aparate ca Nikon D3100, chiar dacă rezoluția era o idee mai mare decât pe D90, calitatea imaginii era o idee mai slabă decât pe aparatul mai avansat, D3300 nu doar că a recuperat decalajul, dar oferă imagini surprinzător de bune pentru clasa sa.

Aviz celor care luau în derâdere aparatele entry-level: pare-se că, de acum încolo, aspectele de diferențiere dintre clasele de aparate se vor mai mult la ergonomie, funcțiile suplimentare incluse, controlul asupra blitz-urilor, compatibilitatea cu obiectivele AF-D, mai degrabă decât la calitatea imaginii. Nu aș renunța la cele două rotițe și ecranul secundar pentru parametri de pe D90, dar D3300 face poze seducător de bune, oricum la un nivel la care să fie tentant nu doar pentru amatori, ci și ca un aparat de back-up pentru un profesionist cu buget limitat.

Concret, D3300 câștigă detașat la capitolul calității imaginii, probabil și datorită absenței filtrului low-pass (un filtru ce atenuează lumina cu lungime mare de undă, în scopul corectării semnalului analogic înaintea convertirii sale la digital. Odată cu evoluția electronicii, acesta își găsește tot mai puțin utilitatea, fiind posibil a renunța la a-l mai include în structura multistratificată a senzorului de imagine; eliminarea filtrului low-pass duce la imagini mai scharf, cu detalii fine mai bine conturate).

Și rezoluția de 24 MPx, ce dă naștere unor imagini de 6000x4000 pixeli, își are un cuvânt de spus, fiind vizibil faptul că imaginile sunt mai bogate în detalii ca oricând, cel puțin pentru un aparat destinat amatorilor. Atenție totuși la dimensiunea fișierelor: o fotografie salvată JPEG la calitatea maximă va avea între 6,5 și 10 MB, iar în formatul RAW NEF, 18-21 MB.

Iar dacă de obicei există riscul ca rezoluția mai mare să atragă o granulație sporită la sensibilități ISO ridicate, ca urmare a creșterii densității pixelilor, evoluția tehnologică a dus la corectarea acestei probleme, cei de la Nikon având grijă să ne ofere un aparat cu o granulație minimală până la ISO 800... pe de altă parte, negrul ar fi putut fi mai intens, la acest capitol bătrânul D90 stând încă mai bine decât cel mai nou aparat entry-level.

Dar, cel mai bine să lăsăm imaginile să vorbească de la sine și să privim câteva cadre de test realizate cu Nikon D3300, împreună cu parametrii lor EXIF:


1/250, f/8, ISO 100, 55 mm


1/160, f/4,8, ISO 800, 38 mm


1/80, f/4,5, ISO 800, 22 mm


1/80, f/3,5, ISO 800, 18 mm

și, ca să vă faceți o idee despre cât reprezintă 24 MPx, vă prezint același cadru de test, realizat cu noul D3300 și vechiul meu D90 (cu ai săi 12 MPx):


(de remarcat că am folosit același obiectiv, alegând să montez noul 18-55 mm VR II și pe D90; mai multe detalii despre noul obiectiv kit, într-un articol ulterior).

Update: conform informațiilor oferite de redactorii francezi de la Les Numeriques, D3300 e echipat cu același senzor de 24 MPx, fără filtru low-pass, ca și suratele sale mai mari, D5300 și D7100, contractorul însărcinat cu producția lor efectivă fiind Toshiba. Acest lucru explică surpriza plăcută de care vă pomeneam în urmă cu câteva zile, mai exact excelenta calitate a imaginii de pe micuțul DSLR pentru amatori recent lansat de Nikon.

Să nu uităm că Nikon D7100 este considerat drept cel mai performant DSLR în format APS-C aflat pe piață (aceasta și în condițiile în care cei de la Canon întârzie să lanseze un succesor pentru 7D); astfel, a beneficia de aceeași calitate a imaginii, la un preț semnificativ mai mic constituie o variantă extrem de tentantă.

Inevitabil, nu vom avea acces la numeroase funcții prezente doar pe aparatele de clasă medie-superioară (time-lapse, bracketing, previzualizarea profunzimii de câmp, nici de rotița separată pentru controlul diafragmei sau configurarea balansului de alb în grade Kelvin), ca să amintim doar câteva dintre acestea. Pe de altă parte, D3300 e mult mai convenabil: împreună cu obiectivul kit 18-55 mm VR II, costă doar 61% din prețul unui D7100 fără obiectiv.

În aceste condiții, dacă fotografiem doar în scop personal, un D3300 poate constitui o alegere tentantă, inclusiv ca upgrade de la un vechi D3000 sau D3100, calitatea superioară a imaginii, inclusiv la sensibilități ISO mai ridicate, recomandându-l ca achiziție.

Prețul de lansare nu e cel mai mic, dar dacă ținem cont că, de banii respectiv, primim și noul obiectiv 18-55 VR II (cu un preț de 999 lei),  acesta devine parcă mai tentant.



Nikon D3300, 2999 lei în oferta F64, cu obiectivul kit 18-55 mm VR II