Un DSLR full-frame ca aparat de vacanță? Pe jos de la Poiana Brașov la Brașov, cu Nikon D800

Nikon D800 ca aparat de vacanță? Probabil că ideea de a purta cu voi un DSLR full-frame care, echipat cu un obiectiv mediu, se apropie de 1,5 kg, nu vă prea incântă... veți fi însă surprinși să constatați că, grație curelei late, confecționate pe partea inferioară dintr-un cauciuc moale, purtarea unui D800 e mai plăcută și mai puțin solicitantă decât a unui aparat de clasă medie, ca Nikon D90, deși acesta din urmă cântărește cu peste 300 grame mai puțin.

Iar plăcerea de a obține fotografii de o calitate remarcabilă, cu detalii uimitoare și de a nu rata niciun subiect, mulțumită vitezei de focalizare extrem de ridicate și a comportamentului excelent al senzorului full-frame în lumina slabă și neuniformă a zonelor împădurite, fac din Nikon D800 o alegere cât se poate de inspirată, chiar și pentru o drumeție de peste 6 km prin pădure, cum e cea de la Poiana Brașov la Brașov.

Mulțumită performanțelor senzorului full-frame, putem lăsa aparatul liniștiți la ISO 800 sau 1100, obținând imagini comparabile cu cele făcute la ISO 200 cu un DSLR cu senzor crop, așa că nu va trebui să sacrificăm din profunzimea de câmp în schimbul plusului de lumină. Vom putea astfel fotografia la f/8 sau chiar f/11, lucru util când dorim să obținem cât mai multe detalii clare în scena noastră - și, în pofida faptului că lumina pătrunde mai greu prin desișul frunzelor, să nu trebuiască să lungim timpul de expunere peste 1/30-1/25 sec.

Și acum, câte ceva despre drumul de la Poiana Brașov la Brașov: am început drumeția pe traseul ce pornește de la terasa Capra Neagră, de la intersecția străzii Poiana Soarelui și Valea Dragă, continuând pe Poiana Ursului, drum care se afundă, treptat, în pădure. Traseul este marcat periodic, astfel că nu vă va fi deloc greu să vă orientați, după cum puteți observa în imaginea de mai jos:



Deși Poiana Brașov e în special o destinație pentru pasionații de ski, și pe timpul verii vom avea de ce să ne bucurăm în Poiană: o drumeție prin pădure, în care să ne bucurăm de aerul proaspăt și răcoros (mai ales când în Brașov temperatura trecea pragul de 30 de grade), dar și de verdele intens al luminii soarelui de iulie, filtrate de frunzele copacilor, ne va oferi câteva ore de relaxare deplină:



(Clic pe imagine pentru a o vedea la rezoluția completă, pe server-ele Flickr)
1/40 sec., f/8, ISO 1100



(Clic pe imagine pentru a o vedea la rezoluția completă, pe server-ele Flickr)
1/50 sec., f/6,3, ISO 800




(Clic pe imagine pentru a o vedea la rezoluția completă, pe server-ele Flickr)
1/60 sec., f/8, ISO 800

Deși poate părea clișeistic a fotografia un drumeț solitar prin pădure, prezența unei siluete umane ne permite să ne dăm seama mai bine de ordinul de mărime al scenei pe care o contemplăm. În plus, apariția unui om va anima scena, dând senzația unui loc plin de viață (din fericire, drumul forestier ce leagă Brașovul de Poiana Brașov nu e unul intens circulat, uneori putând trece chiar zeci de minute bune până la a mai întâlni un drumeț sau câte un pâlc de turiști).



(Clic pe imagine pentru a o vedea la rezoluția completă, pe server-ele Flickr)
1/320 sec., f/8, ISO 800

Ce poate fi mai plăcut decât a zăbovi câteva momente pe lângă un pârâu de munte, ascultându-i susurul și privind torentul învolburându-se pe pietre? La câteva minute de intrarea în Brașov, peisajul se lărgește în locul cunoscut ca Pietrele lui Solomon, unde drumul iese din pădure și ne aduce pe malul unui râuleț de munte, cunoscut ca Valea cu Apă, sau Râul Solomon.

(De remarcat că aceste denumiri nu au nicio legătură cu înțeleptul rege biblic, ci cu regele maghiar Solomon (1053-1087) din dinastia Arpadiană, care ar fi scăpat de urmăritorii săi sărind călare peste stâncile ce flanchează cursul acestei ape).

Am dorit să surprind frumusețea apei învolburate a pârâului de munte, motiv pentru care am împins aproape de extreme timpul de expunere: cadrul de mai jos e realizat la 1/5000 sec. și o sensibilitate de ISO 3200, valori la care putem distinge literalmente fiecare picătură și fiecare bulbuc al cursului de apă:



(Clic pe imagine pentru a o vedea la rezoluția completă, pe server-ele Flickr)

Plaja dinamică extrem de extinsă a D800-lui, de 14,4 trepte EV, e excelentă și pentru a surprinde într-o fotografie toate tonurile și detaliile norilor, ce se profilau amenințător asupra muntelui (de altfel, la nici câteva minute după ce am ajuns în oraș, a început o ploaie torențială):



(Clic pe imagine pentru a o vedea la rezoluția completă, pe server-ele Flickr)

Se justifică așadar să luăm cu noi un DSLR profesional, de dimensiunile și greutatea unui Nikon D800, ca aparat de vacanță? Aș spune că, atâta timp cât nu dorim să ne limităm la clasicele poze "io la..." și la selfie-uri, ci dorim să facem fotografii de calitate, eventual pe care să le publicăm într-o expoziție, răspunsul este clar afirmativ.

Singura condiție este să stăpânim unele cunoștințe de bază în ceea ce privește fotografia... aspect pentru care vă pot recomanda să consultați cursul foto de pe forumul de față .