Alegerea echipamentului fotografic, în funcție de buget și necesități. Episodul 4. Obiective pentru DSLR-uri

De multe ori putem găsi în oferte aparate DSLR livrate cu aşa-numitul obiectiv kit (un obiectiv de uz general, menit a satisface majoritatea necesităţilor unui începător într-ale fotografiei). Obiectivul kit acoperă plaja de focale cea mai uzuală, de la un grandangular la un tele moderat (28-80 mm în format full-frame, sau 18-55 mm, cum e cel mai adesea întâlnit pe aparatele cu senzor crop, APS-C), fiind astfel gândit a satisface trebuinţele de bază într-ale fotografiei.

Totuşi, e vorba de un obiectiv la a cărui dezvoltare cel mai important criteriu avut în calcul a fost preţul. Nu degeaba e criticat obiectivul kit de fotografii profesionişti - unii mergând până la a se întreba dacă cineva care şi-l cumpără e în toate minţile: calitatea limitată a lentilelor (predispuse la aberaţii optice), viteza redusă de focalizare şi diafragma cu deschidere maximă de doar f/5,6 la focala de 55 mm ar face pe orice fotograf care câştigă bani făcând poze să nici nu îl ia în calcul.

Totuşi, pentru majoritatea amatorilor, obiectivul kit reprezintă un bun punct de pornire: achiziţionat la pachet, împreună cu primul DSLR, vine la un preţ chiar mai mic decât cel de vânzare, iar începătorii vor aprecia mai mult focala variabilă (zoom-ul), care permite realizarea încadrării dorite fără să trebuiască să te deplasezi, decât îi vor deranja performanţele în lumină puţină, incomparabil mai slabe decât ale obiectivelor fixe cu diafragmă luminoasă.

De la un punct însă, e inevitabil să ne dorim mai mult... aşa că e bine să avem în vedere principalele variante de achiziţie, în funcţie de necesităţile de fotografiere. Voi exemplifica pe obiectivele produse de Nikon, în condiţiile în care deţin deja 5 exemplare produse de această companie.



Obiectivul kit, AF-S DX 18-55 mm, f/3,5-5,6 G VR - 499 lei în oferta F64
Indicative:

• DX - obiectiv dedicat aparatelor cu senzor crop; la montarea pe DSLR-urile full-frame (sau pe SLR-urile cu film), va creşte unghiul de cuprindere, dar va apărea fenomenul de vignetare (întunecarea accentuată a colţurilor imaginii)
  
• G - obiectiv a cărui diafragmă e controlată exclusiv electronic, de aparat. Lipsindu-i inelul fizic de diafragmă, la utilizarea pe aparatele pe film sau cu tub macro fără contacte electrice, nu vom putea folosi obiectivul decât la diafragma minimă (f/22). În prezent, marea majoritate a obiectivelor sunt lipsite de inelul de diafragmă, fiind mai comod să o reglăm direct din aparat (nu mai trebuie să luăm aparatul de la ochi).
  
• VR - stabilizator de imagine (vibration reduction). Mecanism care încearcă să simtă vibraţiile ansamblului lentilelor din obiectiv şi să le contracareze, devenind astfel posibilă fotografierea din mână la timpi mai lungi de expunere. Util în special pe înserat, sau în interioarele slab iluminate.
  
  Pentru siguranţă, dacă timpul de expunere se lungeşte excesiv (peste 1/20 sec. când folosiţi focala cea mai scurtă, peste 1/60 când folosiţi zoom-ul obiectivului kit, sau chiar 1/320 sec. în cazul teleobiectivelor) mai bine faceţi mai multe cadre, în speranţa că măcar unul va fi clar... sau şi mai bine, folosiţi un trepied.
  
  
• AF-S - obiectiv echipat cu motor de focalizare. Focalizarea automată va funcţiona fără probleme şi pe aparatele entry-level (Nikon D3100, D3200, D5100, D5200), cărora le lipseşte motorul de focalizare din aparat.
  

Să trecem în revistă în continuare cele mai uzuale obiective pe montura Nikon, prezentând utilitatea practică a acestora:

Obiectiv fix luminos:


AF-S DX  35mm f/1,8G, 899 lei în oferta F64
Cel mai bine vândut din gama Nikon, micuţul obiectiv cu focala fixă de 35 mm vine cu câteva avantaje majore: greutatea redusă şi corpul compact, diafragma maximă de f/1,8 şi încadrarea clasică, extrem de naturală (unghiul de curpindere corespunzând focalei de 52,5 mm de pe full-frame).

Toate acestea îl fac ideal pentru fotografia urbană: echipat cu obiectivul de 35 mm, aparatul nu va ocupa loc excesiv în geantă şi nici nu va atrage atenţia precum un zoom de dimensiuni impresionante. Iar diafragma luminoasă ne va permite să fotografiem atât în interioare slab luminate, cât şi excelente portrete cu fundalul uşor estompat.

În plus, 35 mm pe DX corespund încadrării clasice de pe vremea filmului, când obiectivul de 50 mm era cel mai uzitat - şi unghiului de cuprindere şi redării proporţiilor specifice ochiului uman. Imaginile astfel realizate vor avea un aspect natural, plăcut privirii - puteţi vedea o exemplificare pe http://www.calatorie-fotografie.net/t138-brasovul-la-ceas-de-dimineata-cu-obiectivul-fix-de-35-mm .

Obiectiv zoom de uz general (all-around)


AF-S DX 18-105mm f/3,5-5,6 G ED VR - 1299 lei

Indicativul ED (extreme-low dispersion) semnifică tratamentul suplimentar aplicat lentilelor obiectivului, pentru a preveni dispersia luminii.

Avem de-a face cu un obiectiv extrem de versatil - estimez că, din cele cca. 50.000 cadre pe care le-am realizat în ultimii doi ani şi jumătate,  cca. 20.000 au fost trase cu 18-105-ul. Avantajul său major este plaja relativ largă de focale pe care o acoperă (dacă socotim raportul dintre focala maximă şi cea minimă, obţinem un factor de zoom de 5,83x), ceea ce ne permite să jonglăm rapid cu încadrarea, de la unghiuri largi la fotografii de detaliu.

Acesta este aşadar un excelent obiectiv de călătorie, pentru situaţiile când nu dorim să luăm cu noi mai multe obiective.

Teleobiectiv de uz semi-pro


AF-S VR 70-300mm f/4,5-5,6G IF-ED - 2399 lei
Indicativul IF semnifică "internal focus" - focalizarea are loc complet în interiorul obiectivului, care nu îşi modifică lungimea şi nu îşi roteşte elementul frontal în timpul punerii la punct.

Dacă dorim să surprindem detalii de arhitectură de pe cornişele superioare ale clădirilor, asistăm la un meci de fotbal sau pur şi simplu dorim să fotografiem păsări în ambientul lor natural, un teleobiectiv ne va fi indispensabil.

Deşi acest model este mai costisitor - cel mai costisitor de sub linia de demarcaţie a teleobiectivelor profesionale, cu preţuri ce încep de la 5999 lei şi termină la câteva zeci bune de mii - îl recomand clar în detrimentul 55-300-lui pe care îl deţin deja de un an şi jumătate.

Nu mă înţelegeţi greşit, 55-300 nu e neapărat un obiectiv rău - dovadă fotografiile de la ultimul miting aerian la care am participat.

Totuşi, e sensibil mai lent decât 70-300, iar optica sa e pusă în inferioritate de cea a fratelui mai mare, după cum v-am arătat în secţiunea de teste. Astfel, deşi preţul e mai mare, regret acum că nu m-am orientat spre 70-300 mm - şi vă îndemn să nu faceţi aceeaşi "greşeală" (detminată totuşi de constrângerile financiare).

Obiectiv superangular


AF-S DX 10-24mm f/3,5-4,5G ED, 3699 lei

De multe ori în fotografia de arhitectură, am dori să surprindem o clădire în întregime, de sus până jos (mai ales că o imagine cu baza tăiată nu se mai califică drept fotografie de arhitectură, ci cel mult drept poză turistică). Însă fie din locul cel mai potrivit nu ne încape întreg edificiul în cadru, fie dacă ne îndepărtăm de el, ne apar în imagine şi obiecte nedorite - cablurile aeriene fiind cel mai la îndemână exemplu (din nefericire).

Aşadar, soluţia o reprezintă obiectivele superangulare (de unghi larg / ultra-wide). Cu o încadrare de 109 grade, superangularul 10-24 cuprinde un câmp vizual apropiat de priveliştea pe care o avem cu ambii ochi deschişi (care e de cca. 120 grade). Şi nu doar în fotografia de arhitectură îi vom simţi beneficiile, ci şi în cea de peisaj: scene ample, care şi-ar pierde din impactul vizual dacă am decupa crâmpeie decontextualizate, sunt puse în valoare excelent de un superangular.

Iar dacă bugetul nu  ne permite să achiziţionăm originalul de la Nikon, putem apela la 11-16 mm de la Tokina - unul din puţinele obiective venind de la un producător terţ pe care chiar îl recomand (imagini exemplificative: http://www.calatorie-fotografie.net/t53-laguna-albastra-aghires-fabrici-cu-tokina-11-16 ).

---

Mai există, desigur, şi alte categorii de obiective - fisheye (o variantă extremă de superangular, ce ajunge să boltească imaginea, fapt ce poate fi exploatat creativ), tilt/shift (cu controlul perspectivei, permiţând înclinarea planului de claritate), sau macro (specializate pe redarea detaliilor fine şi a obiectelor sau vietăţilor de dimensiuni mici). Sau, deisgur, zoom-urile profesionale cu diafragmă constantă (diafragma maxim disponibilă nu scade cu creşterea focalei, rămânând la f/2,8 sau f/4 atât la capătul wide, cât şi la cel tele).

Am considerat însă că acestea din urmă au totuşi o aplicabilitate mai limitată, preferând aşadar să mă opresc asupra celor care pot fi cele mai utile fotografului călător.

Acestea fiind spuse, consider că am vorbit suficient despre echipamentele fotografice. În episodul următor, vom discuta despre expunerea corectă a fotografiilor.