output sharpening

Salut și bun venit pe forum!

Cu privire la claritatea unei fotografii, se folosește adesea termenul preluat din limba engleză, sharp... deși cei care au consacrat primii noțiunea au fost germanii, care folosesc Scharf. Acesta din urmă a fost, de altfel, termenul folosit mult timp de fotografii profesioniști. Scharf-ul desemnează claritatea detaliilor fine, în ce măsură acestea sunt redate clar, cu contururi bine definite, care să aibă aspectul unor muchii "ascuțite", decupate net de fundal, fără să dea senzația de difuzie, de estompare (antonim al scharf-ului pentru care, atât în engleză, cât și în germană, se folosește termenul soft).

Ideal este, desigur, să obținem fotografia dorită direct din faza de fotografiere: scharf pe zona de maxim interes, prin plasarea punctului de focalizare utilizat deasupra acesteia, iar restul să se piardă frumos în neclaritate (aspect pentru care se folosește un termen din limba jaoneză, bokeh, care desemnează tocmai capacitatea obiectivului de a estompa fundalul și realizarea acestui lucru într-un mod cât mai natural).

În cazul în care nu am reușit să obținem claritatea ideală a subiectului - cel mai adesea, pentru că acesta s-a mișcat puțin față de momentul în care am făcut clarul și cel în care aparatul a reușit să declanșeze - vom putea încerca să corectăm claritatea imaginii în postprocesare.

Dacă am fotografiat în formatul fără pierdere de calitate RAW, vom putea utiliza opțiunile disponibile în convertorul RAW pentru a obține un maxim de detalii din imaginea noastră, crescând parametrul Clarity (cel mai bine ar fi ca, de exemplu, în Adobe Camera RAW să nu sărim de +25, ideal de +12, pentru a nu introduce granulație (purici) în exces în imagine). Altfel, vom putea fie aplica o comandă Sharpen (pe suprafața întregii imagini, sau doar selectiv, pe anumite porțiuni, cu ajutorul uneltei dedicate din bara de instrumente), fie să recurgem la o soluție alternativă (realizăm un duplicat al imaginii, îi aplicăm un filtru High Pass de 2 până la 10 pixeli (funcție și de rezoluția imaginii noastre, desigur), după care schimbăm modul de suprapunere al stratului pe Overlay, pentru un efect de creștere a clarității mai puternic, sau Soft Light, pentru unul mediu).

De remarcat că toți algoritmii software de optimizare a clarității vor genera arteface de forma puricilor în imagine (fenomen cunoscut în engleză ca image noise). Astfel, este preferabil să aplicăm sharpening-ul software cu măsură, doar atunci când este cazul și doar asupra porțiunii de imagine dorite (de exemplu, doar asupra ochilor personajului, nu și asupra fundalului), eventual recurgând la măști de selecție pentru a realiza mai fin tranziția de la zona cu claritatea optimizată la cea care se pierde în neclaritate.

Într-adevăr, bine ai remarcat, Simona111, scharf-ul unei imagini poate fi comparat cu obținerea acuității vizuale maxime de către ochiul uman: zona din câmpul vizual din care nu ne concentrăm pe subiect va apărea difuză, neclară, iar acuitatea vizuală maximă se obține pe o porțiune extrem de redusă a "cadrului" pe care îl contemplăm.

Mai jos, poți vedea o imagine exemplificativă, din care te vei edifica asupra efectelor prelucrării în creșterea clarității imaginii finale: