Obiective fixe testate comparativ: Nikon 50 mm f/1,8 AF-D vs 50 mm f/1,4 AF-D

Unul din marile avantaje ale aparatelor Nikon de clasă medie și profesională (de la D90 la D4), prin care se diferențiază de modelele pentru începători (de la D3100 la D5200) este prezența motorului de focalizare încorporat. Grație acestuia, e posibilă fotografierea cu autofocus chiar dacă nu dispunem de mai noile (și adesea, mai scumpele) obiective AF-S (autofocus-servo), ci utilizăm obiective mai vechi, din seria AF-D.

AF-D semnifică faptul că obiectivul poate fi utilizat cu focalizare automată și e echipat cu un inel pentru controlul manual al diafragmei, etalonat cu scala distanței până la subiect și a câmpului de profunzime. Sunt într-adevăr obiective de generație mai veche, unele dintre ele fiind însă prezente în continuare în oferte - la prețuri mai bune decât variantele AF-S. Singurul lor dezavantaj major ar fi lipsa focalizării automate pe aparatele pentru începători, cărora le lipsește motorul intern; în schimb, obiectivele AF-D sunt mai mici și mai ușoare decât echivalentele AF-S și permit focalizarea automată și pe aparatele cu film, concepute înainte să se pună problema lansării AF-S-urilor.

Dintre aceste obiective, cel mai răspândit și mai rentabil e de departe Nikon 50 mm f/1,8 AF-D, din care dețin  și eu unul, achiziționat la o promoție F64 din iarnă. Acesta, comercializat în prezent la 599 lei, reprezintă varianta ieftină a unui obiectiv lăudat de fotografii de portret, Nikon 50 mm f/1,4 AF-D (care costă mai mult decât dublu, 1399 lei în oferta F64). De remarcat că, în prezent, ambele obiective vin cu filtru UV cadou.

Astfel, de îndată ce ama vut ocazia să studiez îndeaproape un 50 mm f/1,4, am decis să-l testez comparativ cu f/1,8-ul meu. În acest scop, am fotografiat aceeași scenă de test, formată din două aparate Nikon F60 (al meu și al amicului fotograf). Am plasat punctul de focalizare în același loc, pe urechiușa pentru curea din stânga a aparatului  din dreapta, și am tras câteva cadre de test, la f/2, pentru a putea vedea diferențele dintre obiective la o diafragmă ce se regăsea pe ambele, iar apoi am crescut deschiderea la f/1,4, pentru a vedea în ce măsură  această diafragmă poate fi realmente utilă sau dacă, din contră, are dezavantajul reducerii prea puternice a câmpului de profunzime.

La primul test, cel realizat la diafragma f/2, ar trebui teoretic să obținem două imagini similare, expunerea fiind identică; singurele diferențe ar urma să provină din calitatea optică diferită a celor două obiective. Rezultatul experimentului este, până la un punct, predictibil: imaginea din dreapta, realizatră cu 50 mm f/1,4, este vizibil mai scharf în zona punctului de focalizare, detaliile fine fiind mai clar vizibile.

În ce privește fundalul, acesta este mai frumos defocalizat, chiar dacă diafragma utilizată este aceeași. Cu alte cuvinte, obiectivul cu f/1,4 are un bokeh mai plăcut decât cel cu 1,8, fapt ce va reprezenta o încântare pentru fotografii de portret, care caută o separație cât mai puternică a subiectului lor de fundalul ce poate conține elemente care să sustragă atenția privitorului de la expresia și trăsăturile modelului.

Dacă aceasta ar fi tot, obiectivul mai scump ar trebui să se impună clar drept cea mai justificată alegere. Există însă și un aspect la care obiectivul cu f/1,4 e în net dezavantaj: redarea culorilor în jurul contururilor din zonele scăldate în lumină mai puternic decât media imaginii. Aici, în cazul obiectivului cu f/1,4 se observă un accentuat fenomen de fringing (descompunerea culorilor din spectrul vizibil în zona contururilor obiectelor, ce generează o dublare a acestora într-o altă culoare, de regulă albastru, roșu sau mov).

Fenomenul este mult mai puțin prezent în imaginea realizată cu obiectivul 50 mm f/1,8, ceea ce îl face mai recomandabil pentru imaginile color, în timp ce varianta cu f/1,4 se impune drept alegerea ideală pentru fotografiile în alb-negru, unde evident fringing-ul nu mai prezintă relevanță.



Nikon 50 mm f/1,8 vs 50 mm f/1,4. Clic pe imagine pentru a o vedea la rezoluția maximă, pe server-ele Flickr.



Cadru de test al obiectivului Nikon 50 mm f/1,4 Af-D, la diafragma maximă, f/1,4. Clic pe imagine pentru a o vedea la rezoluția maximă.

De remarcat defocalizarea ceva mai puternică a fundalului la f/1,4 decât la f/2, dar, mai ales, faptul că diafragma extrem de deschisă mi-a permis să trag cadrul de test la 1/100 sec. (celelalte cadre au fost realizate la 1/40 sec.), fără să cresc sensibilitatea ISO prea tare (a fost suficientă valoarea de ISO 640). Așadar, în situații de lumină precară, obiectivul cu f/1,4 se impune drept cea mai potrivită alegere... desigur, cât timp avem grijă să plasăm judicios punctul de focalizare.

Scorul final: 50 mm f/1,8 reprezintă cea mai potrivită alegere din prisma raportului calitate-preț, dar și pentru când fotografiem în lumină din belșug, doar dorim o diafragmă deschisă pentru a separa subiectul de fundal, pe când 50 mm f/1,4 reprezintă alegerea optimă pentru situațiile cu lumină precară.



Nikon 50 mm f/1,8 AF-D, 599 lei în oferta F64



Nikon 50 mm f/1,4 AF-D, 1399 lei în oferta F64